As vrea ca simona sa știe

Aș vrea ca Simona să știe…

Asta i-am rugat pe elevii mei să scrie azi. Fiecare copil a fost liber să îmi scrie orice gând, de bine sau nu. Sugestie, sfat sau îndemn. Recomandare, atenționare sau mulțumire. Anonim sau nu.

Astfel, am aflat că majoritatea este nu doar împăcată cu activitatea mea, ci chiar încântată. M-am bucurat, evident.😉

Mi-a atras atenția în mod deosebit mesajul unei eleve care mi-a mărturisit că are emoții mari la teste și că ar vrea să aflu despre ele. Le-am povestit apoi cum transpir eu la toate examenele, că îmi tremură vocea la cele orale și-mi alunecă stiloul din mână la cele scrise. Că emoțiile sunt firești și fac parte din noi. Că e neplăcut, dar că pot fi ținute sub control cu diferite tehnici de respirație. ( Am exersat împreună de mai multe ori.) Că e bine să le recunoaștem și să le acceptăm.

Apoi, a mai fost mesajul unui băiat care nu este deloc pasionat de scris și pe care-l îngrozește exercițiul de redactare de texte. Știam despre el asta. Îl înțeleg și îi dau dreptate. Are alte pasiuni și înclinații, dar…există un dar. Și aici, am punctat împreună importanța exercițiului pentru dezvoltarea lui. Că tot exersând, la un moment dat va ajunge să îi placă. Au demonstrat-o și alți copii. Că imaginația pe care o are îl va ajuta să așeze pe hârtie ideile într-un mod creativ. Că citind cât mai mult va ajunge să își îmbogățească vocabularul și-i va fi mult mai ușor să scrie. Și el citește mult…

A mai fost un mesaj legat de teme, tot al unui băiat. Că i se par multe, că el stă 8 ore pe scaun (acesta este programul școlii noastre) și că nu mai are timp și dispoziție pentru teme (ora de teme este inclusă în programul zilnic). Și aici pot înțelege nemulțumirea lui, însă chiar și atunci când tema presupune să iasă afară și să construiască un om de zăpadă sau să facă o fotografie peisajului, tot prea mult este. Da, sunt copii care acceptă că tema reprezintă exercițiu de fixare și consolidare a lecției învățate în clasă sau exersarea unor deprinderi și chiar unii cer în plus. Dar sunt și copii care detestă orice exercițiu de muncă independentă, invocând plictiseala sau oboseala. 

Cum spuneam, temele au fost și vor continua să rămână subiect intens dezbătut atât între elevi și dascăli, cât și între părinți. A-ți propune să mulțumești pe toată lumea este un obiectiv greu de îndeplinit și care poate crea frustrare. Soluția constă în a explica cât este de important acest exercițiu pentru copii și a doza tema corespunzător cu conținuturile asimilate, cu vârsta copilului și cu timpul necesar. Și, dacă ai și susținerea părintelui în acest demers, e cu atât mai bine. Dublarea mesajului acasă, diminuează mult frustrarea copilului față de teme…

Voi cum gestionați temele la clasă sau acasă?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *