Am stat în ultima vreme și m-am gândit la activitatea mea de anul acesta.
De unde am pornit și unde sunt acum?
Ce mi-am propus și mi-a reușit?
Ce mi-am propus și nu mi-a reușit?
Unde puteam să fac mai bine?
Ce pot să fac în continuare?
Iată la ce concluzii am ajuns:
👉 că e bine să spun DA fiecărei oportunități care îmi apare în cale.
Una dintre cele mai mari oportunități a fost aceea de a pătrunde în lumea antreprenoriatului. M-a speriat ideea? Recunosc că da, dar mi-a plăcut și provocarea! Încă mai am multe de învățat, dar îmi place…
👉 dacă pui suflet și iubești ceea ce faci, ai o mare satisfacție când tragi linia la final.
Sunt tare încântată că, prin cursurile mele de dezvoltare personală, programele de mentorare și coaching, am reușit să ajut peste 500 de copii să iasă din carapace, să îndrăznească să se facă auziți, să-și descopere capabilitățile și să aibă încredere în forțele proprii, astfel încât să le reușească orice își propun. Se putea și mai bine? Sigur că da, intotdeauna e loc și de mai bine!
👉 că e bine să ascult ce-mi spune sufletul când vine vorba despre oamenii care apar și dispar din viața mea.
Am învățat să îi țin aproape pe cei care sunt pe aceeași frecvență cu mine și să renunț la colaborările și colaboratorii care mă secau de energie.
👉 că trebuie să învăț să jonglez cu multiplele roluri pe care le am în viața mea.
Nu a fost ușor să lucrez uneori până târziu în noapte, apoi să merg la serviciu și să fiu disponibilă și pentru familie.
Am ascultat și integrat mesajele celor apropiați, să mai slăbesc ritmul. Mi-am analizat comportamentele și câteodată le-am dat dreptate. Am recunoscut că țin piciorul prea des pe accelerație și am încercat să-mi ajustez programul. Nu mi-a ieșit întotdeauna. Sunt conștientă că mai am de lucrat, căci ieșirea din zona de confort vine cu provocări în alte arii ale vieții noastre, iar eu nu am scăpat de acestea.
👉 că dezvoltarea personală este un proces continuu și că niciodată nu e suficient, încât să spui ,,gata, e de ajuns!”. Cărți, programe, cursuri absolvite sau in curs de finalizare, toate mă ajută să cresc și să-i ajut și pe alții prin ceea ce știu.
👉 să economisesc fără să mă frustreze asta și să investesc banii munciți. Și aici e loc de mult mai bine, încă învăț…
👉 că am nevoie de pauze mai dese. Da, corpul meu mi-a dat un semnal când m-am operat de apendicită. Încă mă refac și încă simt nevoia să stau. Să stau și să nu fac nimic. Doar mintea rumegă idei în continuare, dar corpul îmi spune să mai iau și câte o pauză. L-am ascultat si acum mă odihnesc la Predeal…🤫
Zilele acestea îmi notez intențiile pentru anul viitor. Sper să faci și tu asta, căci o intenție notată pe hârtie te motivează să acționezi în direcția realizării ei.
Dacă încă nu te-ai gândit la nimic, iată ce vă doresc eu, ție și copilului tău, pentru anul viitor:
👉 să îi declari mai des iubirea ta și să fii recunoscător pentru că vă aveți unul pe celălalt
👉 să vă observați unul pe celălalt și să acceptați că sunteți unici, cu bune și cu mai puțin bune
👉 să te concentrezi mai mult pe comportamentele pozitive ale copilului tău și să nu încerci să-l corectezi la fiecare pas
👉 să petreceți mai mult timp împreună, creându-vă amintiri plăcute
👉 să înveți cum să-i oferi libertate copilului, dar să ,,nu-l scapi din mână”
👉 să-i câștigi încrederea, astfel încât să nu se ascundă de tine cu nimic
👉 să investești mai mult în dezvoltarea voastră personală, având mereu în minte ideea că tu ești modelul lui
Închei cu un gând pentru ambii părinți: fii prezent/ă pentru partener/ă, căci înainte de a fi părinți sunteți soț/soție, iar voi reprezentați modelul de viitoare familie pentru copilul vostru. Un copil care trăiește într-o familie unde părinții se iubesc și se respectă reciproc, va fi intotdeauna un copil care va avea încredere in el, va ști că este susținut, apreciat și încurajat să își urmeze visurile!
Îți doresc ca tot ceea ce îți propui să devină realitate!
