Nu-mi plac mall-urile.
Mi-au plăcut cândva, dar mi-a trecut.
Uneori mă întreb și eu de ce oare?
Cum de a ajuns să nu îmi mai placă să colind magazinele?
Ce mi-e clar este că nu mai am răbdare și nici energie pentru zgomotul și aglomerația din malluri.
Toți ai mei au aflat asta despre mine, însă fiică-mea încă insistă să merg cu ea la cumpărături.
Am avut zile în care răspundeam afirmativ invitației ei, însă, inevitabil, la un moment dat ajungeam să ne certăm: fie pentru că eu nu eram de acord cu bluzița minusculă, fie pentru că ea nu avea chef să aștepte să probez și eu ceva. Orice o irita…
Într-o zi, când apele erau calme între noi două, i-am explicat de ce nu îmi place mie să merg la mall, că fac asta doar pentru ea și că mă aștept să mă înțeleagă.
Încă de când era foarte mică, își dorea să petrecem timp împreună. Și pentru că știu că aceasta este modalitatea prin care ea își umple rezervorul emoțional, trec uneori peste neplăcerea pe care mi-o creează mie mallul și merg cu ea.
Azi am ajuns mai devreme acasă și m-am gândit: ce ar fi să Îi fac o surpriză, să o iau mai devreme de la școală si să mergem la mall?
Apoi mi-am amintit: Stai, e adolescentă! Trebuie să o întreb dacă i-ar plăcea, altfel risc să ajung la școală si să îmi spună că nu poate, nu are chef sau are alte planuri…
Și i-am scris!
A acceptat încântată.
Ne-am petrecut astfel două ore împreună. Două ore în care mi-a povestit tot ce face ea la școală; mi-a vorbit despre prietenele ei, despre nevoia de a sta la distanță uneori de acestea pentru a i se face dor de ele, altfel simte că nu mai găsește bucurie în relația cu ele; mi-a vorbit despre planurile pentru săptămâna viitoare; am râs; am ascultat muzică și am făcut cumpărături… fără să se mai enerveze cum o făcea înainte. Aleluia!
#adolescenti
Ce vă spuneam că nu-mi plac mallurile?
Azi am avut parte iar de unul! 🤭
Ieri cu a’ mică, azi cu a’ mare…
Aseară, înainte de culcare, primesc întrebarea: ,,Mami, mergem mâine la mall?”.
În gândul meu strigă o voce: ,,Iar? De ce iar?”
Dar nu am ascultat-o și am răspuns foarte hotărât: ,,Da! La ce oră?”
Așadar, azi m-am conectat cu fiică-mea cea mare vreo 4 ore.
4 ore în care am colindat magazinele ei preferate, ne-am distrat probând anumite ținute, ne-am întrebat de ce în anumite magazine găsești produse doar pentru o anumită categorie de clientelă, am povestit vrute și nevrute, am jonglat între discuții filosofice și puțin gossip, am mâncat ceva împreună și la final, ne-am răsfățat cu o binemeritată înghețată.
Concluzionând, începând de azi văd mallurile cu alți ochi: dacă ele sunt liantul nostru, atunci să le vizităm când ni se cere.
Voi cum v-ați petrecut după-amiaza de sâmbătă?
