Când erau mici, fetele mele spuneau despre mine că sunt ,,cool” că mă dădeam cu ele-n leagăn, cântam și dansam împreună pe stradă, săream într-un picior și rădeam împreună foarte mult. Acum, dacă vreau să fac aceleași lucruri, îmi spun că sunt ,,cringe”, că încerc să fiu cool, dar nu îmi iese…
De unde vine diferența asta de percepție?
Ei bine, sunt adolescente, iar la vârsta adolescenței, niciunui copil nu i se pare cool părintele lui. Nu, al lui e cringe, e enervant și diferit de părinții prietenilor lui.
Când m-am întors din ultima tabără, mama unei fetițe m-a oprit să îmi spună că fiica ei vorbește mult despre mine și despre cât de cool sunt eu prin comparație cu ea.
Da, nu doar părinții își compară copiii intre ei, ci și copiii își compară părinții. Oricât am încerca noi să evităm asta, tot ne întâlnim cu comparația și veșnica întrebare ,,De ce nu poți să fii și tu ca mama X?”.
Dar știi ce e amuzant? Același lucru se întreabă și copilul mamei X…
În această perioadă, adolescentul nostru caută cearta cu părintele din dorința de a găsi propria independență. Acum visează să iasă în lume, să fie lăsat să exploreze mai mult și să devină autonom. Pentru a ajunge să facă asta, adolescentul intră des in conflict cu adulții din viață lui (părinți și dascăli), ajungând să se separe fizic sau emoțional de aceștia.
Acum, copilul tău învață prin încercare și eroare, caută să descopere ce îl va ajuta să gândească singur, ce anume îl face să aibă încredere în el, ce anume îl ajută să devină independent, să se elibereze de constrângerile și regulile familiei, școlii, societății.
De aceea, în această etapă, adolescentul poate ajunge să facă lucruri prostești sau să arunce cu vorbe acide, într-un mod impulsiv, ce îl deranjează foarte mult pe părinte, care poate fi tentat să devină mult mai strict decât atunci când copilul era mai mic.
Acesta este motivul pentru care caută permanent compania prietenilor, care îi înțeleg, căci toți sunt revoltați împotriva adulților și a regulilor.
Ce poți face tu, ca părinte de adolescent?
👉 Inspiră adânc și, dacă discuția se aprinde, spune-i că o veți relua când vă veți liniști amândoi.
👉 Repetă-ți în minte: e doar o etapă, va trece și asta curând!
👉 Ia-l în brațe și spune-i cât de mult îl iubești, dar nu când e arici, ci când sunteți calmi amândoi.
👉 Discutați mult despre valori, reguli, maniere, exprimarea emoțiilor, înțelegere si empatie.
👉 Validează-i trăirile și (re) amintește-ți să îți exprimi sentimentele în fața lui, mărturisindu-i cât de mult te doare când are anumite comportamente. Nu el, ci comportamentul e de corectat/îmbunătățit!
👉 (Re) amintește-i că orice acțiune are o consecință, iar el începe să devină din ce în ce mai responsabil de alegerile pe care le face.
👉 Ia-l din nou în brațe și spune-i cât de mult îl iubești.
Chiar dacă noi credem că sunt prea mari să mai aibă nevoie de îmbrățișările noastre, adolescenții de fapt asta caută: toată atenția noastră si confirmarea faptului că ,,Da, contez pentru ei!”
DEZVOLTARE PERSONALA
