Prietenia…

Azi vreau să fac o mărturisire: nu există sens fără prieteni!🙋🏻‍♀️

E tare plăcut să ai prieteni adevărați! 🤗

Oameni care să îți fie alături nu numai când ai nevoie de ei…❤️

Oameni cărora să le spui ce frământări ai și care să nu sară să te judece…💙

Oameni care să te iubească așa cum ești și care să te sfătuiască de bine…💛

Oameni care să te sune fără un motiv anume, doar să vă auziți…💚

Îmi amintesc că primele prietenii le-am legat la grădiniță cu Corina, Lenuța și Sandu. Cu ei împărțeam pachețelul pregătit de mama și smoala care se scurgea prin burlanul clădirii și pe care o mestecam pe post de gumă! 🏚

Cu ei împărțeam uneori piureul de la cantină și pătuțul când nu ne era somn! 

Mai târziu, când am intrat la școală, cu ei împărtășeam cunoștințele și informațiile primite de la profesori, rezolvam anumite teme dificile și ne bucuram de succesul nostru! 🥇

Deși mi-ar fi plăcut să păstrez relațiile cu Lenuța și Sandu, drumurile noastre s-au separat când am intrat la liceu. 🎓

Cu Corina însă am dezvoltat și altă relație, de la prietena din generală la cumnată și sunt recunoscătoare pentru asta. 👭

În liceu altfel au stat lucrurile: în primul an s-au legat cu greu câteva prietenii, care s-au dovedit a fi doar din interes…🤷🏻‍♀️

Abia în ultimul an de liceu am descoperit printre colege două fete minunate care îmi sunt prietene și acum, Dana și Sorina! Sunt prietenele acelea cu care te simți în largul tău și cu care te comporți de parcă nu v-ați mai văzut de ieri, deși ultima întâlnire a fost în urmă cu câteva luni… Din nou, sunt recunoscătoare!🙏

Au urmat, mulți ani, prieteniile cu gașca de la țară: petreceri, discoteci, Revelioane, vacanțe, aventuri și nelipsita întâlnire anuală de Paște. Chiar dacă ne vedem rar, ne tratăm cu respectul reciproc și cu amintirea prieteniei frumoase care ne-a legat!🥳

Apoi, viața m-a purtat spre alte meleaguri, unele mai prietenoase, altele mai puțin prietenoase. Am cunoscut oameni minunați, dar și oameni cu care nu mi-am dorit să mai am vreodată vreo legătură. 😏

În continuare susțin că oamenii vin cu un scop în viața mea: unii să îmi rămână veșnic aproape și în suflet, alții care doar îmi dau o lecție… 🤭

Aș putea enumera multe persoane dragi, mulți prieteni minunați, oameni de suflet, însă nu vreau să ratez cumva pe cineva în graba mea de a mă lăuda cu ei. Așa că mă rezum la a spune că sunt recunoscătoare pentru că fac parte din viața mea, că au fost atunci și acolo, că sunt aici și acum, că vor fi mereu și pentru totdeauna!

La mulți ani, prieteni dragi!

Simona-Dana Dobrin

About the author: Dascăl dedicat și mamă de două adolescente.